Calea armoniei, a respectului și a dezvoltării continue.

Aikido a fost creat în Japonia de Morihei Ueshiba, cunoscut de practicanți sub numele de O-Sensei. Pornind de la experiența sa în diferite arte marțiale tradiționale, Ueshiba a dezvoltat treptat un sistem în care eficiența tehnică este strâns legată de controlul corpului, echilibru, timing și relația cu partenerul.

În Aikido, atacul nu este întâmpinat printr-o confruntare directă de forță. Practicantul învață să se deplaseze, să iasă din linia atacului, să conducă mișcarea partenerului și să folosească dezechilibrul acestuia pentru a aplica o tehnică.

Antrenamentul se desfășoară în principal în perechi. Un practicant inițiază atacul, iar celălalt execută tehnica. Rolurile se schimbă permanent, astfel încât ambii parteneri învață atât să execute tehnicile, cât și să primească în siguranță proiectările sau imobilizările.

Respirația, postura și atenția sunt elemente esențiale ale practicii. Tehnicile nu se bazează doar pe forță fizică, ci pe coordonarea întregului corp și pe capacitatea de a rămâne relaxat și prezent chiar și atunci când apare presiunea.

Aikido include tehnici de proiectare și imobilizare, dar și exerciții cu arme tradiționale din lemn, precum bokken, jo și tanto. Acestea ajută la dezvoltarea distanței, preciziei, poziționării și înțelegerii principiilor care stau la baza tehnicilor fără arme.

Prin practică repetată, mișcările devin treptat mai naturale, mai precise și mai eficiente. Scopul nu este acumularea unui număr cât mai mare de tehnici, ci înțelegerea principiilor comune care le fac să funcționeze.